Codul muncii a fost modificat de legea 12/2015 care prevede ca mai multe tipuri de concedii vor fi considerate vechime in munca. Astfel, anumite concedii la care salariatii au dreptul (printre care si concediul medical) sunt considerate perioade in care au lucrat.

Actul normativ, publicat in Monitorul Oficial in data de 22 ianuarie 2015 si intrat in vigoare din 25 ianuarie 2015, prevede ca perioade de activitate desfasurata pentru stabilirea duratei concediului de odihna urmatoarele:

• perioadele de incapacitate temporara de munca;
• perioadele aferente concediului de maternitate;
• cele aferente concediului de risc maternal;
• perioadele concediului pentru ingrijirea copilului bolnav.

Astfel, numarul de zile de concediu de odihna la care au dreptul salariatii in mod normal nu este afectat de perioadele de concediu numite anterior.

Sintagma referitoare la concediul de odihna care „se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic” este inlocuita, prin legea 12/2015, de urmatoarea: „durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile.”

Legea 12/2015 introduce si precizarea conform careia salariatul va avea dreptul la concediu de odihna chiar si in situatia in care concediul medical se va intinde pe durata unui an calendaristic. Astfel, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care salariatul a fost in concediu medical.

In conditiile in care perioada de incapacitate temporara de munca, concediul de maternitate sau de risc maternal, precum si concediul pentru ingrijirea copilului bolnav apar in timpul efectuarii concediului de odihna, acesta va fi intrerupt si reluat dupa finalizarea celorlalte tipuri de concedii. Daca reluarea concediului de odihna nu este posibila imediat, zilele de CO vor fi reprogramate.

Mai mult, legea 12/2015 modifica si termenul de acordare a concediului de odihna neefectuat in anul aferent. Astfel, daca in articolul 146, alineatul (3), Codul muncii prevedea ca „Angajatorul este obligat sa acorde concediu, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul.”, legea 12/2015 prevede:

„(2) In cazul in care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.”

Absentele nemotivate de la locul de munca si concediile fara plata sunt scazute din vechimea in munca, potrivit Legii nr. 12/2015 care modifica Codul muncii in 2015. Exceptia, in acest caz, este data de concediul fara plata pentru formare profesionala.

Codul muncii 2015, in conformitate cu legislatia europeana

Codul muncii a fost modificat, prin legea 12/2015, in conformitate cu legislatia europeana in ceea ce priveste durata concediului de odihna la care un salariat are dreptul atunci cand se afla in incapacitate temporara de munca.

Articolul 145, alineatul (2) prevedea ca durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic. Pornind de la aceasta prevedere, concediul medical diminua durata concediului de odihna anual, lucru aflat in contradictie cu articolul 7 al Directivei 2003/88/CE.

In acest sens, Codul muncii se modifica prin eliminarea sintagmai „se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic” si introducerea aspectului ca salariatul va avea dreptul la concediu de odihna chiar si in situatia in care concediul medical se intinde pe durata unui intreg an calendaristic. Astfel, angajatorul va fi obligat sa acorde concediul de odihna intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care salariatul s-a aflat in concediu medical.

Perioadele de incapacitate temporara de munca, cele aferente concediului de maternitate, a celui de risc maternal si concediul pentru ingrijirea copilului bolnav sunt considerate perioade de activiate prestata si, implicit, sunt luate in calcul la stabilirea duratei concediului de odihna.

In practica se aplicau deja prevederile Directivei 2003/88/CE, in baza articolului 148, alineatul 2 din Constitutia Romaniei. Acesta modificare a Codului muncii nu face decat sa puna in acord legislatia din Romania cu reglementarile europene.

Te-ar mai putea interesa si:

Cum afecteaza concediul medical contractul individual de munca

Ajutorul de deces in 2015

Salariul minim brut creste in 2015 in doua transe