Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului (…) in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului, conform articolul 52, alineatul 1, litera b din Codul muncii.

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a declarat neconstitutionala aceasta parte a articolului 52 din Codul muncii, iar noile reglementari intra in vigoare de astazi, in urma publicarii acestei decizii a Curtii in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015.

Angajatorul nu mai are astfel dreptul de a suspenda contractul individual de munca al unui salariat cand formuleaza o plangere penala impotriva acestuia. CCR a considerat masura din Codul muncii ca fiind neconstitutionala.

In decizia CCR nr. 279/2015 se specifica urmatoarele:

“Curtea constata ca (…) suspendarea contractului individual de munca ca efect al formularii unei plangeri penale de catre angajator impotriva salariatului nu intruneste conditia caracterului proportional, masura fiind excesiva in raport cu obiectivul ce trebuie atins, astfel ca dispozitiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza intai din Legea nr. 53/2003 sunt neconstitutionale.”

Prevederea din Codul Muncii declarata neconstitutionala va fi suspendata timp 45 de zile de la data publicarii deciziei CCR in Monitorul Oficial, potrivit Constitutiei, astfel incat ea nu va mai fi aplicabila. Efectele juridice ale acesteia inceteaza definitiv daca pe durata celor 45 de zile Parlamentul sau Guvernul nu vor pune in acord prevederea neconstitutionala cu dispozitiile Constitutiei.

Cand poate avea angajatorul initiativa in suspendarea contractului de munca

Angajatorul poate avea initiativa pentru suspendarea contractului de munca in urmatoarele situatii, prevazute de Codul muncii, cu exceptia cazului declarat neconstitutional si prezentat anterior:

• pe durata cercetarii disciplinare prealabile;
• salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti;
• in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
• in cazul in care impotriva salariatului s-a luat, in conditiile Codului de procedura penala, masura controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cautiune, daca in sarcina acestuia au fost stabilite obligatii care impiedica executarea contractului de munca, precum si in
• cazul in care salariatul este arestat la domiciliu, iar continutul masurii impiedica executarea contractului de munca;
• pe durata detasarii;
• pe durata suspendarii de catre autoritatile competente a avizelor, autorizatiilor sau atestarilor necesare pentru exercitarea profesiilor.

In perioada de suspendare, salariatului ii revin toate drepturile si obligatiile din contractul individual de munca, regulamentul intern, contractul colectiv de munca aplicabil si legile special, cu exceptia drepturile de natura salariala.

Acest lucru inseamna, implicit, ca angajatorul nu plateste contributiile sociale, cu exceptia in care suspendarea are drept cauza intreruperea sau reducerea temporara a activitatii. In acest caz, salariatul beneficiaza de o indemnizatie din partea angajatorului ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator, potrivit articolului 53 din Codul muncii.

Te-ar mai putea interesa si:

Infografic: Evolutie salariu minim brut in Romania

Repaus saptamanal, clarificare noua in Codul muncii

Model decizie incetare suspendare contract de munca