De-a lungul celor 30 de zile, cat stau, de obicei, ofertele angajatorilor pe un site de joburi, pentru fiecare loc de munca exista o medie de o mie de aplicatii. La polul opus, exista anumite posturi pentru care nu exista candidati. Cateva explicatii, mai jos.
Criza economica s-a reflectat dur asupra pietei muncii, dovada ca exista slujbe (in general, in vanzari, marketing si administrativ) pentru care sunt depuse nu mai putin de 4.000 de CV-uri. In dreptul altora, insa, angajatorii primesc aplicatii cu taraita, procesul de recrutare pentru aceste posturi ajungand sa se intinda pe luni bune. Unele sunt atat de complexe, incat un neofit nici nu le pricepe denumirea (vezi Requirements Engineering Developer sau QHSE Project Specialist), ceea ce ar justifica, in parte, reticenta candidatilor. Altele, insa, sunt meserii cu vechime pe piata, a caror titulatura a intrat deja in limbajul comun – intra aici programatorii web, administratorii de sistem, inginerii sau consultantii fiscali.
Cum s-a ajuns ca pentru aceste pozitii, pentru care altadata candidatii se calcau in picioare, sa nu mai existe decat o mana de amatori?
Una dintre explicatii, inaintate de Raluca Penes, coordonator de recrutare in cadrul Smartree Romania, este ca, „pentru a supravietui crizei economice, organizatiile si-au restructurat o parte din posturi, alocand responsabilitatile acestora catre alte posturi din firma. Au rezultat astfel anumite locuri de munca hibrid, cu roluri si responsabilitati complexe“. Asadar, actuala situatie a aparut „nu pentru ca oamenii nu vor sa munceasca, ci pentru ca nu reusesc sa se adapteze acestor noi cerinte ale pietei muncii“. In opinia expertei Smartree Romania, principalul domeniu in care se manifesta aceasta discrepanta intre cerere si oferta este IT-ul, unde un proces de recrutare pentru o pozitie de Software Developer C/C++ poate dura trei luni.
Citeste mai multe in Capital
Te-ar mai putea interesa si:
Ce tip de recrutare ti se potriveste?
Avantajele contractului prin agent de munca temporara
Joburi disponibile